Comunicarea este eficientă atunci când doi sau mai mulți vorbitori au făcut schimb de mesaje, replici, și s-au înțeles reciproc. Vorbitorul numărul 2 a înțeles exact ce a vrut să-i transmită vorbitorul numărul 1 și invers.
Ți s-a întâmplat să comunici cu o persoană, apoi să vă luați rămas bun, iar în cap să apară următoarele întrebări: “ce oare a vrut el să spună?”; “oare m-a înțeles corect?”; “poate trebuia să-l mai întreb odată?”. Dacă da, să știi că ai avut parte de o comunicare neeficientă.
Un alt exemplu de comunicare neeficientă este atunci când întrebăm de 3 ori la rând o persoană “ce-ai spus?” iar a patra oară, deși iar nu am înțeles nimic, ne este rușine și spunem ca din pod “da da”.
De ce o comunicare nu este eficientă?
Cauzele pot fi multiple, atât interne cât și externe :
Cauzele interne se referă la vorbitori: rostirea neclară a cuvintelor, întreruperea vorbitorului, accente, tonuri diferite de mesajul care dorim să-l oferim, etc
Sursele externe vin din afară: sunete puternice pe fundal, întreruperi telefonice, răgușeală etc.
Dacă sursele externe care fură din eficiența comunicării nu depind mereu de noi, cele interne sunt grija noastră. De aceea, în acest articol îți pun la îndemână 10 sfaturi care te vor ajuta să menții o convorbire eficientă.
10 sfaturi de bază pentru o comunicare eficientă
1. Strâmbă-te în fața oglinzii
Sunt matur, nu pot să mă strâmb! Ba poți. Să faci grimase în fața oglinzii e un exercițiu util. În primul rând îți încălzești aparatul fonator. În al doilea rând o poți face în timp ce rostești cuvinte. Mișcă-ți obrajii în sus, în jos, lărgește maxilarul, vorbește cu gura larg deschisă în fața oglinzii. Ascultă care sunete ți se dau greu și caută cum să le pronunți mai ușor. Fața ta nu e o bucată de piatră. E elastică. Îți poți adapta buzele după toate sunetele necesare. Cu o dicție corectă comunicarea nu va fi întreruptă de cuvinte rostite incorect. Hai să redevenim copii și să ne strâmbăm bine.
P.S. Nu uita oglinda!!
2. Scoate dinții la iveală.
Ai știut că atunci când zâmbim vocea noastră se aude mai tare? Se observă la cunoscuții de genul “când râde se trezește toată casa”. Vorbind cu buzele ce acoperă dinții riscăm să nu fim auziți. Buzele larg deschise cresc sonoritatea. Și iar avem nevoie de oglindă. Cu ajutorul ei vedem cât putem lărgi buzele până a ajunge la ridicol. Scoate la iveală dinții, ceea ce nu înseamnă că trebuie să devii agresiv și să muști. Zâmbește mai mult când vorbești. Exersează în fața oglinzii.
3. Respiră corect.
Pronunțarea cuvintelor depinde de respirație. Momentele gen “stai că nu mai am aer” nu ar apărea dacă am ști cum să respirăm corect. La acest capitol am scris recent un articol. Află ce înseamnă să respiri corect chiar aici.
5. Nu te grăbi.
Când ne grăbim să transmitem un mesaj “mâncăm” din sfârșitul cuvintelor. Nu le pronunțăm până la capăt și băgăm confuzii. Tot când ne grăbim uităm de pauzele necesare între fraze. Pierdem tonul necesar pentru transmiterea mesajului și nici receptorului nu-i lăsăm destul timp să priceapă ce am vrut să spunem.
6. Nu folosi ăăă-uri sau ămm-uri.
E greu. Lupt cu această deprindere de câteva luni și tot îmi scapă câte un “ăăă”. Când vorbim mai întâi gândim și apoi spunem. La mine când apare o pauză, căci am gândit cu o jumătate de secundă mai mult, am impresia că e liniște și o astup cu un “ăă”, de parcă această interjecție vrea să spună “sunt aici, nu m-ați pierdut”. Dar ea face mai rău, mai ales dacă vorbești pe o scenă cu “erudiți”. Dacă vei folosi multe ăăă-uri care vor ieși în evidență ascultătorul sau ascultătorii te pot pierde, focalizându-și atenția asupra interjecțiilor enervante. Ba chiar vor începe să le numere, ca un exercițiu distractiv. Și după ce vei încheia vor face o concluzie în cap : “Acesta în 2 minute a folosit vreo 6 ăăă-uri! Hm, da oare ce spunea?”. Lasă să domine liniștea în loc să scoți un “ăă” sau un ăăm”. Vorbește mai rar și pauzele de genul acesta nu vor fi semnalate. Iar pe parcurs ne vom “dezbăiera “de ele. Eu timp de 3 luni, de la vreo 8 ăă-uri într-un discurs de 5 minute m-am redus la două.
6. Fii atent la persoana care îți vorbește.
Este foarte important să fii atent. Pentru o comunicare eficientă nu-i de ajuns doar să transmiți clar un mesaj – trebuie să îl și primești când ai rolul de receptor. Dacă tu stai în fața emițătorului și mintea îți zboară în altă parte, atunci, când îți vorbește, nu vei pricepe nimic. Mai rău – persoana care îți vorbește poate observa că nu ești atent. Iar acest lucru supără, ba chiar enervează. Ai grijă că poate să sară la bătaie doar pentru că nu ești atent. Am pățit-o și mi-am învățat lecția. Tu învață din greșelile mele.
7. Nu îl întrerupe pe celălalt când vorbește.
Asta enervează și mai mult. Personal eu, sunt foarte sensibil la acest capitol. Așa că te rog să nu mă întrerupi și să mă lași să vorbesc până la capătul discursului.
Întreruperile apar din grabă. Sau din “abilitatea de a vedea viitorul”. Momentele în care receptorul “deja a înțeles ce vrea să spună” emițătorul și îl întrerupe ca să “economisească” timpul. Această practică nu este utilă deloc. În primul rând e un gest de obrăznicie să întrerupi pe cineva. În al doilea rând “abilitățile de prezicere a viitorului” pot da greș. Receptorul poate pricepe cu totul altceva decât ce vroia să spună emițătorul și îl întrerupe fără rost.
NU întrerupe și nu-i lăsa pe alții să te întrerupă. Hai să luptăm cu această obrăznicie.
8. Învață să asculți
Am o agendă în care am notat care din prietenii mei pot să asculte și care nu au această abilitate. Cu cei din prima listă iubesc să fac dezbateri, căci e interesant atât pentru mine cât și pentru ei. Când o persoană știe să asculte, o face, prinde ceva din spusele tale apoi își spune opinia sau renunță la ea dacă punctul tău de vedere e mai veridic. Persoanele care nu pot să asculte, și te asigur că există asemenea oameni, când vorbești, așteaptă un singur lucru – să inspiri odată adânc ca el să se bage în discuție si să-ți spune cum crede el că e corect. Și nu contează dacă spune același lucru pe care tocmai îl explicai tu, căci el nu ascultă, el vorbește. Și-am spus anterior că am listă cu prieteni care ascultă și care nu. Pe cei care nu o pot face tind să-i șterg din altă listă. Din cea de prieteni. Învață să asculți, e foarte important pentru vorbitor să fie ascultat.
9. Nu oferi sfaturi, dacă nu îți sunt cerute
Seamănă cu o frază dintr-un rap autohton, însă oferă un mesaj bun. Sfaturile sunt utile atunci când cineva le cere. O convorbire nu poate fi eficientă dacă unul din vorbitori bagă pe gât o informație de care ceilalți nu au nevoie. E frumos să ajutăm, dar e mai frumos să o facem atunci când ni se cere. Nu neg faptul că există momente în care avem de afacere cu o persoană sfioasă care nu poate spune direct că are nevoie de ajutor și așteaptă de la noi inițiativă. Aceste momente se înțeleg și pentru ele sunt binevenite excepțiile. În rest, economisim sfaturile pentru ocazii necesare.
10. Inspiră-l pe celălalt prin vorbele tale
Aici deja e vorba de muncă. Te asigur că e mai puțin talent. E anume muncă și dorință. Nu trebuie să fii vorbitor celebru ca să inspiri prin discursul tău. Trebuie doar să poți să te exprimi liber clar și concis. Cum? Aici te ajută Professional Speaker. Vino la curs tu ca adult, sau înscrie copilul tău la cursul Professional Speaker Junior. La curs înveți să vorbești liber, să nu te bâlbâi, să pronunți cuvintele corect. Iar cel mai important – înveți cum să te faci ascultat, ceea ce îi provoacă pe alții să se inspire din vorbele tale.
Autor: Cătălin Bărbău
