Procrastinare: amânarea sau întârzierea începerii execuției unei sarcini – cuvântul cheie este „amânarea”.
Mi-ar plăcea să trăiesc într-o lume în care nu există această noțiune. Nu s-ar cunoaște ce e stres, iar odată cu el, nici ce este procrastinare. Într-o asemenea lume, oamenii și-ar asuma riscul, iar rezultatele s-ar îndeplini cu pași rapizi.
Pentru mine „procrastinarea” este un element cheie, căci odată înlăturat, face loc pentru activitățile mele din timpul liber.
Care sunt efectele procrastinării?
Deteriorarea inteligenței emoționale.
Când procrastinăm, nu putem vorbi despre o inteligență sau o sănătate emoțională păstrată. De ce? Pentru că inteligența emoțională se descrie prin : autocunoaștere, autostăpânire, motivație, empatie și stăpânirea abilităților sociale. Toate aceste 5 ramuri nu sunt valabile atunci când procrastinăm.
Vinovăție – anxietate.
Când procrastinăm, de cele mai multe ori ne învinovățim de faptul că o facem, și ne simțim și mai prost.
Scăderea productivității la muncă.
Are strânsă legătură cu efectul vinovăției de mai sus. Când procrastinăm e logic că nu suntem productivi. Dar când ne mai și învinovățim de procrastinare, productivitatea scade și mai mult.
Dificultăți în relaționarea cu ceilalți.
Se manifestă cu toată lumea: familie, prieteni, copii, colegi etc.
Resentimente din partea prietenilor, familiei sau colegilor.
Din cauza comportamentului nostru, observăm ostilitate din partea rudelor, prietenilor. (Tu cum te-ai simți dacă un apropiat al tău ar tot procrastina o întâlnire de-a voastră – nu e prea plăcut)
Dificultăți financiare.
De obicei e factorul pe care îl resimțim cel mai mult, dar nu mereu realizăm că dificultatea financiară se face apărută din cauza procrastinării.
Am trecut prin acest fenomen. L-am cunoscut, l-am acceptat, iar ulterior l-am depășit. Astfel am creat propria mea definiție pentru Procrastinare:
Procrastinarea este shot-ul de dopamină necesar combaterii stresului acumulat.
Când suntem stresați se eliberează Cortizolul. Corpul nostru este inteligent, tinde să-și rezolve singur problemele printr-o doză de dopamină. De cele mai multe ori, când avem o sarcină pe lângă altele 10, dorim să amânăm stresul și să dobândim dopamina prin a ne face o cafea, prin a discuta cu colegii sau a intra pe rețelele de socializare pentru 5 minute, care se transformă în 2 ore.
Cum se manifestă Procrastinarea?
Analizând acest subiect am ajuns la concluzia că se manifestă la 3 niveluri diferite. 
La nivel emoțional se manifestă prin frică.
Dacă vorbim de mintal, se manifestă prin stres.
Iar la nivel fizic se manifestă prin amânare.
Când o facem?
Nu știm cum să abordăm o activitate sau un proiect.
Mulți dintre noi se stresează și amână un proiect pentru că „dar eu nu am înțeles o chestie; eu nu cunosc…”. În asemenea momente e important să înțelegi că aceasta e o posibilitate ca să evoluezi. Respectiv, prietenul meu este Google – am făcut o căutare despre acest subiect sau întreb o persoană competentă.
Ne simțim nesiguri cu privire la abilitățile noastre.
Mie șeful îmi spune: „Vreau ca tu să faci această prezentare.” Iar pentru că nu sunt sigură pe mine zic: „Colega mea are abilități mai bune de oratorie, o va face mai bine. Eu între timp voi trece cursul Professional Speaker ca să-mi îmbunătățesc abilitățile de vorbire în public.” Însă ce trebuie să reții, e faptul că noi niciodată nu vom fi sută la sută pregătiți. Ce aș recomanda e să sari, dar vezi să ai parașută.
Avem informații deficitare.
Se întâmplă când ne vede șeful că bem a 3-a cafea, iar apoi ne trimite să facem un task important. Pentru că te simți vinovat nu ceri detalii pentru ceea ce ai de făcut. Iar în acest caz amâni sarcina. Cum? Prin felul că te învinovățești și nici nu ai toate informațiile necesare. Iar să întrebi nu te lasă tot vina.
În lipsa de organizare și de disciplină.
Haosul e mediu prielnic pentru procrastinare. Atunci când nu urmăm un plan, sau ne apucăm de mai multe odată fără să le scoatem la capăt, punem îngrășăminte bune procesului de Procrastinare.
Cum am depășit eu Procrastinarea?
4 ani în urmă eram după divorț, începusem o relație toxică, pe plan personal eram praf. Respectiv, în casă, nu-mi plăcea să amenajez, nu aveam un mediu propice pentru a mă dezvolta, iar la lucru nu eram deloc productivă din cauza acestui bagaj. Mă enervam continuu, găseam vinovați în exterior. Am avut noroc că m-a contactat un prieten și „m-a trezit”. Mi-a spus cât de important este să trăim în prezent, și mi-a explicat ce este procrastinarea. Atunci am înțeles că eu trebuie să dau din coate, să-mi asum și să știu că doar eu sunt autorul vieții mele. Respectiv, în fiecare dimineață am început să-mi fac patul – este simplu, dar este o acțiune pe care creierul nostru o percepe ca doza de dopamină, are început și are sfârșit. De asemenea am început să-mi fac lista de taskuri. Eu coordonam ceea ce fac, nu task-urile mă controlau pe mine.
Acționam instant, primeam sarcina și acționam. Poate că nu făceam toată acțiunea, dar mă apucam de ea ca să mă apropii de rezultat. De când am depășit procrastinarea eu am dobândit mult timp liber pentru voluntariat, pentru actorie, pentru a ieși cu prietenii, pentru a cânta la instrumente muzicale, a citi, a face ioga. Pe lângă faptul că lucrez 5 zile pe săptămână mai am timp și pentru pasunile mele! – ce poate fi mai frumos?!
Concluzie.
80% din persoane care acționează acum și nu procrastinează – reușesc. Unde poți aplica asta?
În orice domeniu. La muncă, acasă, în relația cu prietenii, în tratarea bolilor etc.
Vreau să reții că Procrastinarea este un obicei de a amâna. Trigerul este stresul și ce ar trebui să facem ca să nu procrastinăm este să conștientizăm acele acțiuni care ne fac să amânăm sarcinile noastre. Să fim cât mai prezenți și să acționăm acum.
O carte pe care îți recomand să o citești: Eat that Frog. În paginile ei găseștu cu adevărat multe conștientizări despre Procrastinare.
Iar spre final vreau să îți pui întrebare: „Ce sarcină am amânat până acum și ce aș putea astăzi să fac ca să-mi realizezi sarcina?!”
