Ce este risipa alimentară?
Risipa alimentară se referă la produsele care nu ajung să fie consumate. Termenul de risipă alimentară include toate produsele aruncate sau pierdute indiferent de etapa la care s-a produs risipa: fabrică, magazin, gospodăria consumatorului etc.
Cum ne afectează risipa alimentară?
Când aruncăm mâncarea, noi nu irosim doar produsele respective, ci și resursele necesare pentru producție, transport, depozitare, distribuție. Produsele alimentare nu se descompun atunci când ajung la groapa de gunoi; ele putrezesc și elimină metan, un gaz cu efect de seră care contribuie la schimbările climatice și la poluarea atmosferei.
Câte alimente sunt aruncate la nivel global?
În fiecare an se pierd alimente în valoare de un trilion de euro la nivel global. 30 de procente din suprafața agricolă a lumii sunt folosite pentru a crește produse care nu sunt consumate niciodată. Un raport pentru protejarea naturii arată că 40 procente din alimentele cultivate rămân nemâncate, ceea ce reprezintă 2.5 miliarde de tone.(sursă: bcg.com ; 15.01.2023)
Câte alimente sunt aruncate în Republica Moldova?
Un moldovean aruncă 166 kg de mâncare la gunoi, în fiecare an (sursă: ecopresa.md; 15.01.2023). Iar cantitatea risipei alimentare în republica Moldova este în creștere. Acest lucru este confirmat de tabelul de mai jos, preluat de pe portalul ionita.md
Cauzele risipei alimentare?
Pentru a înțelege care sunt cauzele, e necesar mai întâi să înțelegem care este ciclul de viață al produselor. Etapele prin care trece „mâncarea” sunt:
- producerea;
- manipularea (se referă la mânuirea produsului, dirijarea acestuia);
- depozitarea;
- ambalarea;
- distribuția;
- vânzarea:
- consumul.
Fiecare etapă produce risipă. Cu cât lanțul de aprovizionare este mai lung cu atât șansele de risipă sunt mai mari.
Cauzele risipei alimentare în etapa de producere:
condiții meteorologice nefavorabile, microorganisme nocive, ambalajul necorespunzător, lipsa cererii pe piață.
Cauzele risipei alimentare în etapele de manipulare, distribuție și depozitare:
manipulare necorespunzătoare care duce la deteriorarea ambalajului; Temperatura nepotrivită pentru produsele sensibile; gestionarea eronată a stocurilor.
Cauzele risipei în gospodării proprii:
prea multă mâncare gătită, refuzul de a congela mâncarea.
Cum reduci risipa alimentară?
- Pentru a reduce risipa poți pregăti mesele în avans. Pregătește un meniu pentru câteva zile înainte și ai grijă la cantitate.
- Ia cu tine lista pentru cumpărătri atunci când mergi la magazin. Și cel mai important, nu te abate de la aceasta.
- Depozitează corect mâncarea și rotește alimentele din frigider după ordinea primul intrat primul ieșit. Adică când pui un produs nou în frigider, celelalte le tragi mai spre margine.
- Congelează mâncarea rămasă.
- Ține un jurnal de prevenire a risipei alimentare – la micul dejun nu ai băut jumătate de cană de lapte? sau ai vărsat o cană de ceai?; notează în jurnal, și estimează care este prețul irosirei (10lei). La sfârșit de săptămână analizează rezultatele. Vezi unde poți îmbunătăți. Pierderile financiare vor fi și ele o motivație bună pentru a nu face risipă.
Banca de alimente.
Știai că în Republica Moldova există o bancă alimentară? Scopul acestei organizații este să distribuie și să colecteze produse bune, însă care au un ambalaj deteriorat, sau produsele care se apropie de sfârșitul termenului de valabilitate. Aceste produse ajung cu ajutorul unor organizații sociale la vârstnici, persoane cu nevoi speciale și familiile social-vulnerabile. De cât să lăsăm un produs să se piardă, îl putem dona. O poți face și tu prin intermediul băncii de alimente.
Îndemnul meu vine de la sine: Nu contribui la risipa alimentară. Există milioane de oameni flămânzi pe glob. Ai grijă de ce nu consumi, căci excesul alimentelor tale poate fi împărțit, donat. Astfel vei salva nu numai pe oameni, ci vei contribui la salvarea planetei și a tot ce este viu.
