Hormonii sunt niște substanțe biochimice care transmit informații de la un organ la altul.
Cam sec sună această definiție, din ea nu prea culegem importanța hormonilor; nu ne face să le oferim prea multă importanță. Dar ce-ar fi dacă ți-aș spune că dispozițiile noastre depind de hormoni? Ce-ar fi să-ți spun că atunci când ești fericit, o faci datorită prietenașilor noștri hormoni. La ce ne ajută să știm asta? Imaginează-ți că odată ce vom cunoaștem cum să generăm o cantitate mai mare de hormoni pozitivi, vom fi mai ferciți.
Te invit să descoperim ce putem face ca hormonii să lucreze pentru fericirea noastră.
De ce sunt hormonii importanți?
Hormonii generează dezvoltarea. Dacă ei sunt la nivel normal, omul se dezvoltă în armonie. Când omul se dezvoltă în armonie el este fericit.
Copiii au nevoie de cantități normale de hormoni pentru a crește.
Metabolismul este și el afectat de hormoni. Tot de ei depinde și fertilitatea. Nu uităm nici de procesele cognitive; simțurile, auzul, memoria etc, atenția, toate depind de hormoni.
În continuare îți propun să analizăm hormonii pozitivi și să vedem când și cum aceștia ne afectează.
Dopamina
Dopamina este hormonul care ne aduce plăcerea, satisfacția. Atunci când punem un scop și mergem spre atingerea acestuia, se elimină Dopamină. Corpul nostru e organizat atât de bine, încât, atunci când facem o acțiune plăcută, el ne răsplătește cu dopamină, pentru ca să ne simțim și mai bine. Însă în același timp, Dopamina ne poate juca festa. Spre exemplu: știm că ne place senzația după ce mâncăm o prăjiturică. Vrem să o simțim iar și mergem în abuz, apoi creștem abuziv masa corpului.
Din această cauză, restaurantele fine dining oferă porții mici. Doza de plăcere este mică și deasă. Cu un asemenea regim, satisfacția de pe urma dopaminei rămâne intensă pentru că avem contraste.
Cum lucrează contrastele?
Imaginează-ți că ai intrat în casă după o plimbare în ger. Simți căldura sobei sau a caloriferului și te bucuri de această plăcere. Însă după vreo 30 minute, după ce te vei încălzi, vei uita de plăcerea căldurii. Ieși în acel moment afară, să simți frigul. Când vei intra înapoi, iar te va bucura plăcerea căldurii, se va elimina din nou dopamină. Anume așa lucrează contrastele. Însă, în exemplul meu, sunt doar două opțiuni: recele și caldul, din această cauză, cu fiecare contrast, cantitatea de dopamină va fi mai mică. De ce? Păi prima data când am gustat o porție de cartofi a fost minunat. Dar a 10-a oară deja nu ne mai uimesc atât de mult.
Acum înțelegi de ce în restaurantele de fine dining, porțiile sunt mici iar varietatea de mâncare mare? Ca să poți prin porții reduse, să guști bucate diferite și să menții dopamina la rate înalte.
Endorfina
Endorfina este analgezicul natural. Aceasta maschează durerea când mergem spre atingerea unui scop. Cu ajutorul ei reușim să mergem mai departe. E vizibil în sport, în momentele în care spunem că “s-a deschis a doua respirație”. Atunci se elimină o doză mare de endorfină.
Tot Endorfina se elimină și atunci când râdem foarte mult. Anume așa zâmbetele ne salvează de stres sau frici, pentru că odată cu ele crește cantitatea de endorfină în corpul nostru și nu mai simțim durerea rănilor fizice sau spirituale.
Oxitocina
Este hormonul responsabil de sentimentul de iubire.
Când femeile nasc, se elimină o doză mare de oxitocină în organismul acestora. Se formează relația de dragoste și încredere între mamă și copil. Oxitocina e hormonul care ne face să trăim în grupuri, să avem relații de prietenie; să ne cuprindem, să avem încredere unul în altul.
În SUA s-a făcut un experiment. S-au urmărit niște negocieri în condiții simple. Apoi, s-au făcut niște negocieri după ce în aer s-a pulverizat o doză mică de oxitocină. În al doilea caz, negocierile mergeau mult mai ușor.
Companiile mari tind spre creșterea nivelului de oxitocină între angajații lor prin teambuildinguri, discuții, ajutor. Astfel, se trezește siguranța și încrederea între angajați, și ei nu mai au motive să plece din companie.
Seratonina
Este responsabilă de sentimentul de laudă. Plăcerea pe care o primim atunci când suntem apreciați/lăudați se datorează seratoninei. Ne place când ni se spune “wow! ești bravo!!!”
La absolvire, obiceiul de a arunca tocile în sus în aplauzele publicului face să crească cantitatea de serotonină în absolvenți. Plăcerea pe care o simt absolvenții în acel moment îi face să fie încrezuți în forțele proprii, și sunt gata să pornească în lumea “angajaților după specialitate.”
Cum să formăm obiceiuri pentru eliberarea hormonilor pozitivi?
Pentru Dopamina:
Nu ne punem neapărat scopuri mari. Ceea ce vrem să dobândim dozăm pe etape și obiective mai mici. Dacă vrem să slăbim, nu ne punem un singur scop cu gândul că vom dobândi Dopamină abia când vom pierde kilogramele. Scopul mare îl împărțim în obiective mai mici: Merg de 3 ori pe săptămână la sală. Îndeplinim, iar organismul se alimentează cu Dopamină. Obiectivele pe care le îndeplinim și
care ne oferă doza necesară de Dopamină le putem transforma
în obiceiuri.
Obicei pentru Endorfina 
Râdem atunci când ne este frica. Plângem mult atunci când suntem stresați. Lacrimile ajută și ele. Tot la endorfină se referă și efortul fizic. Când îți apare senzația că vrei să dispari de la serviciu, mergi la alergat. Când alergi, apare senzația că te îndepărtezi de probleme. Mai poți merge și la înot, căci acolo simți că ești într-o bulă protejată de apă, unde uiți de probleme. Tenisul tot ajută. Când lovești mingea aia cu multă putere, îți poți imagina că e fața unei persoane “neplăcute”, care a reușit să te “sature”.
Obicei pentru Oxitocină 
Creează relații de prietenie cu oameni noi. Nu trebuie să ne fie frică de oamenii noi. Un om nou poate aduce în viață momente de care ducem lipsa și nici măcar nu realizăm acest lucru. Fii deschis către oamenii noi; zâmbește-le. Ei vor zâmbi înapoi și se va elimina oxitocina.
O altă cale prin care se elimină Oxitocina este masajul. De ce? Pentru că atunci când ești masat, tu manifești încredere în persoana care te masează.
Obicei pentru Seratonină 
Fii mândru de rezultatele tale! Nu te baza doar pe aprecierile altora. Un tablou, o piesă la chitară, un vers, lucruri pe care le facem pentru noi, pentru că le simțim așa cum sunt. În asemenea momente devenim liberi și nu depindem de un feedback extern. E necesar să avem lucruri pentru care să ne mulțumim singuri. Ne-am pus un scop micuț – să ne trezim dimineață. Am îndeplinit acest scop, prin urmare am primit dopamină. Dar dacă îmi mai spun cât sunt de bravo pentru că m-am trezit dimineață, dobândesc și seratonină.
Cocktail din hormoni
Îmi place să alerg. Particip la maratoane. La ultimul meu maraton, am alergat 21 de km. La kilometrul 19, eu voiam să mă așez pe bordură și să plâng. Am rămas cumva la coadă, și toate fetele mele s-au dus înainte. “Doamne, ce mi-o trebuit mie? Duminică!, mai bine stăteam cu familia; mâine sunt la serviciu. După maraton încă voi mai avea niște unghii vinete, răni pe corp unde nu se așează hainele bine. Oof, ce nu-mi ajunge?”
Acum știu de ce alerg. Anume astfel eu dobândesc
cocktailul meu de hormoni.
Cum obțin Cocktailul meu din hormoni alergând?
Eu am Dopamină, pentru că îmi pun un scop, pe care îl îndeplinesc – ajung la linia de final, și îmi spun că sunt bravo când ajung la capăt. La fiecare 5 km se elimină Endorfina, când se deschide a doua răsuflare. Simt că mor, vine Endorfina, mă trezesc, și merg mai departe. Serotonina vine atunci când ajung, și văd cum se pune medalia pe piept. Apoi mai fac și o poză, o postare pe Facebook și toți care mă văd mă încurajează și primesc plăcerea. Iar Oxitocina e fenomenul grupului. La maratoane oamenii aleargă în grup. Acest grup te face un pic special, pentru că simți că ești parte cu ei. Anume din această cauză, după ce am murit de câteva ori, eu tot vin și alerg iar. Și știu că va fi greu, că am să mor, dar pentru acest cocktail de hormoni eu mă înscriu. Iar peste doi ani voi alerga pe traseul de 42 kilometri, căci eu sunt eroul meu, precum e cazul tău. Tu, dragă cititor, ești eroul principal din viața ta, și fericirea depinde de tine. Stăpânește astăzi hormonii pozitivi ai corpului tău și vei fi fericit pe întregul parcurs al vieții tale.
P.S: Articolul de astăzi este elaborat în baza cărții: Habits of a Happy Brain de Loreta Bruning. Dacă ți-a plăcut subiectul, îți recomand cu mare drag această carte.
P.S.S. Suzana Robu este absolventa cursului de Public Speaking Professional Speaker. Discursul ei din seara de absolvire a fost mult prea minunat ca să nu-l împărtășim cu cititorii noștri. Dacă și tu, dragă cititor, precum e exemplul Suzanei Robu ai multe de spus, dar îți este frică de public, vino la curs, unde învățăm cum să depășim glosofobia.
