Moft, trend sau necesitate? Despre dicție (puțin) altfel

Am văzut de multe ori persoane care afirmă cu un soi de mândrie că au o dicție bună și lăudându-se cu frământări de limbă spuse repede și perfect. Am auzit părinți care se plâng că juniorii familiei “au probleme de dicție”. Se pare că judecăm ușor ce este și ce nu este dicția, astfel încât dacă ar fi să întrebăm fiecare om ce înțelege prin “dicție” – majoritatea ar răspunde prin cuvinte vagi “a vorbi corect” sau “a vorbi frumos”. Dar cum e corect? Și cum e frumos? Astăzi vom discuta despre dicție (puțin) altfel.

Dragă cititorule, te salut. Sunt Diana Ungureanu, parte din echipa Professional Speaker, mai exact – sunt trainer de dicție. Am parcurs un drum lung până am ajuns să văd că nu doar am cunoștințele necesare pentru acest domeniu, dar am experiență și mă pricep.

Dicția se învață prin înțelegere și antrenament!

Am învățat legile dicției la școala de arte – unde am făcut muzică și teatru. La facultate am studiat cu atenție vorbirea și cum se pronunță fiecare sunet. În cursurile de psihologie și psiho-pedagogie am văzut cât de mult contează comunicarea. Este vorba de puterea cuvintelor, minunile sau dezastrele pe care le putem face cu emoțiile trădate prin voce. Aceste lucruri le cunoaște oricine a trecut cursul nostru Professional Speaker Junior, unde timp de 2 ani am făcut dicție cu copiii și adolescenții.

Cunosc ce este dicția și “pe dinafară”, dar și “pe dinăuntru”.

Am avut fericita ocazie de a vedea prin propria experiență de viață cum dicția influențează relațiile cu cei din jur. Aveam un defect de pronunție de care eram foarte rușinată – nu puteam pronunța sunetul “S”. Era atât de împrăștiat și risipit, încât și o moviliță de nisip era mai fixată pe poziții. Iar disperarea era cu atât mai accentuată, cu cât mi se făceau observații la fiecare lecție de canto și teatru. Am ratat ocazii de a cânta și de a juca în piese din cauza stânjenelii mele de acest defect.

Câți copii ajung să fie complexați de un defect minor, doar pentru că li se fac observații de mai multe ori?

Acum, când mă uit în urmă, înțeleg că problema eșecurilor mele de atunci nu era deloc acel nefericit sunet, ci altceva. După școală, am făcut 3 ani de colegiu. Spre deosebire de școală, acolo eram cel mai sonor elev. Vocea mea era auzită și nu, nu pronunțam mai bine sunetul “S”. În schimb, pronunțam foarte bine și răspicat celelalte sunete. Prin ele transmiteam mesajele și emoțiile mele. O făceam intuitiv, pentru că “oricum nimeni nu se pricepe la dicție”.

De la dicție la comunicare e doar un pas!

Abia în facultate am corectat defectul de vorbire. Această nemulțumire a rămas în trecut, datorită cursurilor de ortoepie, fonetică, dialectologie etc. Cel mai mult totuși cred că m-au influențat studiile de psihologie, pe care le-am făcut auxiliar. Atunci am privit la dicție altfel. Ce am învățat mai valoros a fost că dicția nu este doar despre a pronunța corect sunetele – acesta e doar vârful icebergului. Dicția este și despre a te face auzit și înțeles, despre a reuși să transmiți emoțiile tale prin toate calitățile glasului tău. Pentru că fiecare om are o voce unică.

Astăzi, eu pot vorbi așa cum vreau să fiu înțeleasă. Nimic din vocea mea nu se aude la întâmplare și nu mă mai rușinez când se întâmplă să mă mai bâlbâi din entuziasm sau alte emoții.

Acum, când comunicăm prin intermediul aplicațiilor virtuale, vocea are o putere și mai mare. Este resursa ce poartă cu sine cea mai mare parte din mesajul pe care vrei să îl transmiți! Fie că ești copil, adolescent sau adult, te pot ajuta să ai o dicție altfel, o dicție cu impact. Așa îți valorifici potențialul indiferent că ești în mediul online sau offline.

Apasă aici ca să vezi ce facem la cursul de dicție: dictie.speaker.md

În curând începe un nou curs de dicție la care te invit să participi. Meriți să fii apreciat la adevărata valoare pe care o ai. Sunt sigură că ai ce spune lumii. Vreau ca vocea ta să-ți fie aliat de încredere și lumina în drumul tău spre succes!