Tu ce visai să devii când erai micuț? Posibil medic, cosmonaut, balerină sau polițist. Și câte idei aveai pe atunci în mintea ta atât de necioplită încă. Posibil acum nu-ți mai aduci aminte cât entuziasm și energie aveai, așa că privește orice copil și observă ce zace în el. De câte ori se întâmplă să te întrebe lucruri foarte simple, iar tu prin complexitatea modului tău de gândire eziți să îi răspunzi. Sau un lucru și mai simplu: se întâmplă să te plimbi cu un copil și el să spună lucrurilor pe nume. Că nu e bine să minți. Că nu e frumos să țipi în stradă sau că trebuie să ajuți bătrânica să treacă strada.

De câte ori copiii au curajul de a vorbi despre ceea ce maturii au fost învățați să tacă. Ce s-a întâmplat cu copilul din noi? A fost stopat, oprit, cioplit, „educat”, învățat să fie „ în rând cu lumea”. Nu vorbesc acum despre toți, pentru că știu cazuri fericite când copilul este încurajat să își exprime emoțiile, gândurile și ideile. Însă, dacă este să luăm societatea în care trăim, majoritatea tind să intre în primul tipar. De mici am fost mai întâi încurajați să vorbim după care forțați să tăcem. La un moment dat, au încetat să mai conteze încurajările pentru că am fost atât de mult ciopliți încât acestea au devenit fără valoare. Am fost învățați să vorbim, dar în tiparele impuse. Am fost învățați să creăm, dar nu cumva să desenăm pe masă. Am fost învățați să ajutăm, dar să nu dăm 5 lei cerșetorului din stradă. A apărut la un moment dat o prăpastie între ceea ce spunem și ceea ce facem. Iar copilul din noi, acea ființă firavă care era gata să devină CINEVA a început să aibă visuri „pământești”,  acțiuni „în rând cu lumea”, emoții „gândite” și dorințe „cu picioarele pe pământ”. Întrebarea mea pentru tine astăzi este: „ Când vei lăsa copilul din tine să își facă apariția?” Nu spun să începi să alergi pe coridor sau să porți două codițe ca în grădiniță. Te întreb când vei începe să gândești MARE? Când vei începe să FACI ceea ce SPUI? Când vei începe să VORBEȘTI în așa mod încât cei din jurul tău să fie entuziasmați la fel ca mama ta în momentul în care ai spus primul cuvânt? Dacă încă nu știi cum să o faci, e timpul să iei o decizie fermă pentru tine de a deveni mai bun. Cu siguranță la un moment dat, în calea ta va apărea soluția potrivită pentru tine și atunci vocea ta va începe să conteze! 

Pentru toți „copiii” mici și mari 🙂